În calendarul creștin ortodox din 27 iulie este sărbătoare importantă, marcată cu cruce neagră. Biserica Ortodoxa îl pomenește pe Sfântul Mucenic Pantelimon, doctor fără de arginți, ocrotitorul medicilor și tămăduitorul bolnavilor.
S-a născut în vremuri demult apuse, în cetatea Nicomidia, din tată păgân şi mamă creştină. Sfântul Pantelimon a avut mult de suferit. Căci domnea pe vremea aceea împăratul „închinător la zei” Maximian. Care socotea creştinii duşmanii ţării, persecutându-i şi ucigându-i pentru credinţa lor. Părinții l-au numit Pandoleon, adică „cel puternic ca un leu”.
În ciuda strădaniilor mamei de a-i împărtăşi din tainele învăţăturii creştine, după moartea ei, a fost trimis de tată la studii de filozofie. A ajuns unul dintre cei mai mari medici. Apoi chiar doctorul împăratului. Aşa l-a cunoscut pe marele preot tămăduitor Ermolae, căruia i-a devenit ucenic și de la care a învăţat că vindecarea se face prin credinţă. Acesta l-a botezat creştineşte, cu numele Pantelimon, care se traduce prin „cel milostiv”.
Sfântul Pantelimon vindecă trupul și sufletul
Minunile lui din timpul vieții au făcut înconjurul lumii, reuşind să-şi aducă până și tatăl păgân pe calea credinţei. Când tatăl lui s-a stins, și-a împărţit averea săracilor şi a muncit în numele credinţei, de unde şi numele primit de „doctor fără de arginţi”. Şi-a găsit sfârşitul decapitat, la ordinul împăratului, moaştele sale sfinte sălăşluind azi în biserici din întreaga lume, fiind patronul spiritual al lumii medicale și tămăduitorul suferinzilor.
La noi în țară, credincioșii se pot închina la sfintele sale moaște la Iași, la Catedrala Mitropoliei, la Catedrala episcopală din Galați, unde sunt și moaștele Sfântului Nectarie, la Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului din Constanța, dar și în București, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi”, la Biserica Sfântul Stelian Lucaci, la Biserica Sfântul Dumitru din spatele Muzeului de Istorie a României, la Mânăstirea Plumbuita, la Biserica Sfântului Antonie cel Mare, la Biserica Stavropoleos, la Biserica Sfântul Alexie și, nu în ultimul rând, la Biserica Sfântul Pantelimon.
Tradiția spune că în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă și această începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și lasă în locul ei iarna. De asemenea, pe 27 iulie se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii.
De asemenea, se spune că în ziua de Sfântul Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor. În plus, se spune că oamenii care lucrează această zi sfântă sunt condamnați să se îmbolnăvească de ciumă. Ei vor avea parte de parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie.
Ferește-te de rele!
În popor, pe 27 iulie, e serbat fratele mai mic al Sfântului Ilie, Pantelimon sau Pintilie călătorul, pentru puterea lui de a mijloci dorințele oamenilor la fratele lui mai mare. El apără lanurile de furia naturii, oamenii de boli și de foc. Cine muncește de ziua lui are parte de mari pagube, femeile sunt părăsite de soți iar bărbații se îmbolnăvesc. El ocrotește și călătorii la drum. E bine să mănânci porumb fiert în această zi.
