Vezi aici dieta sfântă a călugărilor de la muntele Athos!

Apreciează-ne pe Facebook

De secole, călugării de pe Muntele Athos sunt renumiți pentru viața lor îndelungată, sănătatea fizică şi stare de bine psihică pe care o dețin, datorată dietei şi stilului lor de viaţă unice. Iată care este secretul longevității acestei comunităţi străvechi.

În medie, călugării de la Muntele Athos trăiesc cu 10 ani mai mult decât ceilalți greci și nu suferă de cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer sau diabet. La baza acestui fapt s-ar părea că stă dieta lor specială, derivată din cea mediteraneană, în care nu fac excese alimentare, nu consuma carne și țin toate zilele de post din an.

Formula magică: 3, 3, 1
Formula acestei diete de tip intermitent este foarte simplă, programul alimentar fiind alcătuit din trei modele uşor de urmărit pe durata unei săptămâni. Astfel, sunt trei zile de post, în care se mănâncă din belşug fructe şi legume, urmate de alte trei zile de moderație, în care se poate savura tot ce e mai bun în alimentaţia mediteraneeană, inclusiv ulei de măsline, peşte şi chiar vin roşu, iar la final este o zi de festin, în care se pot consuma în voie orice alimente.

Sănătate trupească și sufletească
Așadar, cu un plan de dietă simplu, reţete, meniuri şi sugestii de adaptare a ei, la care se adaugă îndrumări privind exerciţiile fizice, meditaţia şi starea de bine emoţională, dieta de la muntele Athos poate să-ţi transforme corpul şi mintea pentru a te ajuta să slăbeşti, să ai o formă fizică bună şi să trăieşti mai mult.

Dieta este potrivită celor ce vor să slăbească într-un mod sigur şi sănătos, celor ce vor să-și păstreze supleţea pentru tot restul vieţii și celor înclinați să reducă riscul de îmbolnăvire.

Exemple dietă
În mod tradițional, călugării de la Muntele Athos nu consumă deloc carne, mănânca foarte puține lactate, pește doar în zilele de ospăț și beau puțin vin roșu produs local, în podgoriile de pe dealurile grecești.

În zilele de moderație este permisă o alimentație sănătoasă, în stil mediteraneean, bazată pe alimente proaspete, sărace în grăsimi. Pe lângă fructe, legume, semințe, nuci și leguminoase se pot consuma lactate, ulei de măsline, pește, fructe de mare, pui și ouă. Sunt interzise însă zahărul, alimentele procesate și carnea rosie, dar este permis consumul a două pahare mici de vin roșu.

Exemplu de meniu pentru o zi:

Mic dejun: piersici coapte la grătar cu iaurt grecesc

Prânz: supă de morcovi și coriandru

Cină: salată de pui cu dressing de iaurt grecesc și un pahar de vin roșu

Gustări: un pătrat de ciocolată neagră, fructe și stick-uri de legume

În zilele de post nu se pot consuma produse lactate, pește, carne, alcool, ouă sau ulei. Sunt permise doar porțiile mici de fructe, legume, fructe oleaginoase (nuci, fistic, alune, caju, migdale, nuci pecan), semințe și leguminoase (linte, fasole, năut, mazăre).

Exemplu de meniu pentru o zi:

Mic dejun: muesli

Prânz: supă-crema de linte

Cină: cartof copt cu morcovi

Gustare: un bol mic cu fructe de pădure, nuci și semințe

În ziua de ospăț este permis consumul oricărui aliment dorit, însă cu atenție la cantitate și la dimensiunea porțiilor.

Exemplu de meniu pentru o zi:

Mic dejun:  terci de ovăz cu fructe
Prânz: supă de pui cu lipie integrală
Cină: cartofi dulci copți cu măsline, brânză feta și salată verde și 1 pahar de vin roșu
Gustări: sticksuri de fructe și legume crude

Exemplu de meniu pentru zi de post:

Mic dejun:  grapefruit copt pe gril
Prânz:  supă de legume cu o bucățică mică de pâine integrală
Cină:  fasole gătită cu roșii și salată verde sau cartofi cu kale și morcovi
Gustări: un bol mic de fructe de pădure, nuci și semințe sau legume crude (sub formă de sticksuri)

Cumpătarea și moderația sunt principii după care monahii în general se ghidează. Ei nu vorbesc la masă. În timp ce toți mănâncă în liniște, un călugăr citește din Sfânta Scriptură, pentru ca inclusiv timpul petrecut la masă să fie cu folos duhovnicesc.

În Muntele Athos există 20 de mănăstiri ortodoxe. Acest tărâm sfânt și binecuvântat, aflat sub ocrotirea Maicii Domnului, este locul în care călugării se nevoiesc de peste 1.000 de ani.

Nivelul de sănătate al celor 1500 de viețuitori din mănăstirile atonite a fost monotorizat pe o perioadă de 13 ani (perioada 1994-2007). În acest timp, nici un călugăr nu s-a îmbolnăvit de cancer intestinal.

Sursa: ortodoxia.me

Lasă un comentariu