Părintele Calistrat: Cel care mănâncă fără rugăciune este hoțul care fură de la masa Împăratului! Să vă spun o pildă frumoasă pe care atunci când am auzit-o, m-am rușinat și eu
Inainte sa mancam, pentru ca noi totusi existam si mancam din mila lui Dumnezeu, si nu intotdeauna din truda noastra, Apostolul Pavel spune asa:
„Blestemat este cel ce spune ca bratele acestea (ale noastre), m-au hranit si m-au crescut!” Totul de la Dumnezeu vine!
Un Imparat a vazut ca supusii sai mancau fara binecuvantare, fiecare se pune la masa si manca cum nimerea. Intr-o zi Imparatul, a spus unui slujitor sa vina sa fure de pe masa lor, cand vor fi toti la masa, fara sa scoata o vorba. Intra acesta cand era petrecerea in toi si fura de pe masa Imparatului si fuge. Cei de la masa s-au revoltat si i-au atras atentia Imparatului, dar Imparatul a spus ca nu a vazut nimic.
Peste un timp, vine si fura iar. Boierii au reactionat si i-au spus Imparatului:
– Cum te faci ca nu vezi ca a furat, pentru ca din fata ta a furat!
– Si cu ce v-a deranjat?
– Pai cum Imparate, nu-i frumos sa ai o asemenea atitudine fata de Imparatul tau.
Sa furi de pe masa lui.
– Bine spus! Dar ia sa va intreb eu.. Voi care mancati si uitati sa ii multumiti lui Dumnezeu, nu sunteti oare niste talhari care furati de pe masa Lui?
Uitand ca El este cel ce creste si hraneste lumea?
Si s-au rusinat boierii la vorbele acestea si au plecat capetele!
Cel care face rugaciune este cel care sta cu Imparatul la masa!
Iar cel care mananca fara rugaciune, este hotul care fura de la masa Imparatului!
Acestea sa le aveti in minte, pentru ca daca avem trezvia rugaciunii, avem simturile toate taiate imprejur, ureche la lucrul bun, ochii la lucru bun, limba la lucru bun…
Si saraca limba.. cat strica acesta, trebuie sa aveti mare grija cu ea! Credeti ca Ion Creanga cand a scris povestea Soacra cu Trei Nurori, si cand nurorile i-au spart limba, a scris-o la intamplare? Nu! A vrut sa arate cat de mult rau poate face femeia cicalitoare si certareata. Aici trebuie sa fim atenti. Pentru ca limba ne vatama sufletul. Sa invatam s-o stapanim, sa nu-i dam frau.
„Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele.”(Psalmistul David)
Parintele Calistrat Chifan – ganduridinierusalim.com
