Potrivit Sfântului Arsenie Capadocianul, Psalmul 38 este: pentru ca oamenii cei părăsiți și nefericiți să găsească de lucru, ca să nu se întristeze.
PSALMUL 38 Al lui David
1. Zis‑am: «Păzi‑voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea;
2. Pus‑am gurii mele pază, când a stat păcătosul împotriva mea».
3. Amuțit‑am și m‑am smerit și nici de bine n‑am grăit și durerea mea s‑a înnoit.
4. Înfierbântatu‑s‑a inima mea înăuntrul meu și în cugetul meu se va aprinde foc.
5. Grăit‑am cu limba mea: «Fă‑mi cunoscut, Doamne, sfârșitul meu,
6. Și numărul zilelor mele care este, ca să știu ce‑mi lipsește».
7. Iată, cu palma ai măsurat zilele mele și statul meu ca nimic înaintea Ta.
8. Dar toate sunt deșertăciuni; tot omul ce viază.
9. Deși ca o umbră trece omul, dar în zadar se tulbură.
10. Strânge comori și nu știe cui le adună pe ele.
11. Și acum cine este răbdarea mea? Oare, nu Domnul? Și statul meu de la Tine este.
12. De toate fărădelegile mele izbăvește‑mă; ocară celui fără de minte nu mă da.
13. Amuțit‑am și n‑am deschis gura mea, că Tu ești Cel ce m‑ai făcut pe mine. Depărtează de la mine bătăile Tale.
14. De tăria mâinii Tale, eu m‑am sfârșit. Cu mustrări pentru fărădelege ai pedepsit pe om
15. Și ai subțiat ca pânza de păianjen sufletul său; dar în deșert se tulbură tot pământeanul.
16. Auzi rugăciunea mea, Doamne, și cererea mea ascult‑o; lacrimile mele să nu le treci,
17. Căci străin sunt eu la Tine și străin ca toți părinții mei.
18. Lasă‑mă ca să mă odihnesc, mai înainte de a mă duce și de a nu mai fi.
Psalmul 38 este integrat in Catisma a șasea.
DUPĂ A ȘASEA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru…
Apoi troparele, glasul al 3‑lea:
Cântare Îți aduc Ție, Doamne, și greșelile mele toate le mărturisesc înaintea Ta. Și Tu, întorcându‑Te, miluiește‑mă!
Slavă…
Mântuiește‑mă, Dumnezeul meu, cum ai mântuit oarecând pe vameșul și lacrimile păcătoasei nu le‑ai trecut cu vederea, primește și suspinele mele, Mântuitorul meu, și mă mântuiește!
Și acum…
Cu rugăciune mă apropii acum sub acoperământul tău, Preanevinovată! Scoate‑mă, Născătoare de Dumnezeu, din tulburarea patimilor mele, ca ceea ce ai născut pe Pricinuitorul nepătimirii!
Apoi Doamne miluiește (de 40 de ori) și rugăciunea aceasta:
Mulțumim Ție, Doamne Dumnezeul nostru, pentru toate facerile Tale de bine, pe care ni le‑ai arătat nouă, nevrednicilor, din vârsta cea dintâi, până întru aceasta de acum, pentru care le știm și pentru care nu le știm, pentru cele arătate și pentru cele nearătate, ce ni s‑au făcut nouă, cu lucrul și cu cuvântul. Cel ce ne‑ai iubit până întru atât, încât și pe Însuși Fiul Tău, Cel Unul Născut, L‑ai dat pentru noi, învrednicește‑ne ca și noi să ne facem vrednici de dragostea Ta! Dă‑ne înțelepciune prin cuvântul Tău și prin frica Ta insuflă‑ne tărie, cu puterea cea de la Tine! Și orice am greșit, cu voie sau fără de voie, iartă‑ne și nu ni le socoti! Păzește sufletul nostru sfânt și‑l pune înaintea divanului Tău, având știință curată și sfârșit vrednic de iubirea de oameni a Ta. Adu‑Ți aminte, Doamne, de toți cei ce cheamă întru adevăr numele Tău, de toți cei ce ne voiesc binele și de toți cei ce ne voiesc răul, că toți suntem oameni și deșertăciune este tot omul. Și ne mai rugăm Ție, Doamne, dăruiește‑ne marea milă a milostivirii Tale.
