Bucuria Învierii, frumuseţea şi rânduielile pascale sunt răspândite şi în cimitire, într-o sărbătoare a neuitării celor plecaţi în veşnicie. Mormintele sunt pregătite din vreme, iar gospodinele vor umple din nou coşurile cu ouă închistrite, pască şi cozonaci. Pentru că şi pentru blajini vine Paştele.
În credința populară, în lunea după duminica Tomei se sărbătorește Paștele Blajinilor. „Blajinii” fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Preocupările acestora sunt postul și rugăciunile pentru cei vii.
Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului. În acest an, va fi în 17 aprilie. Tradiţia populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi. În această zi nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: uitații, neștiuții, albii.
Blajinii mai sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.
Există credința că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Acestia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om.
În unele zone ale țării, preoții sunt chemați în această zi să săvârșească o slujbă pentru sufletele celor răposați. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni și întind mese festive în cimitir sau lângă biserică. Se spune că prin această slujbă, sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit.
Sursă: ziarullumina.ro
